Ce este dincolo de cer?
Un gol imens sau lumi rătăcitoare?
Aici ne plouă umbre; nori purtați de vânt
prefac inimi căzute-n toamnă
în hrană pentru șerpi și lilieci.
Ce este dincolo de cer?
I-un soare cald sau frigul înghețării?
Lumină vreau să iau să pun în mine
să pot îmbrățișa tot ce-a murit.
Ce este dincolo de cer?
Necunoscut, lugubru? Sau poate casă nouă, neștiută?
Cercuri se trag când zilele parcurgem
și vor fi trase iar atunci când nu vom fi.
Te-ntreb, ce-i dincolo de cer?
Sunt zei păgâni? Un Dumnezeu cam mare să-ncapă-n noi, să nu mai iasă?
Sau poate cunoștința libertății firii, oprită brut să crească
de alte mii ce n-au știut că hrana ne vine și de sus.
Și te întreb, cum oare s-au născut cu toate?
Sau, mai presus de ele, la prima smucitură bruscă de viață,
era ea, conștiința, prezentă?
