Din lipsa de somn si ocupatie 😀
Sufletul nu se vede, se simte, dar doar de aceia care isi doresc sa simta un suflet si stiu sa priveasca in ochii aceluia, dar pana la suflet ne lovim de podoabe omenesti si ne alegem semenii cu care rezonam tinand cont de ceea ce pot sa faca si sa cunoasca.
Nu oricine e in armonie cu oricine, nu toti oamenii se percep cu adevarat intre ei pentru ca nu toti sunt dispusi sa faca asta, iar pana la dezgolirea sufletului e cale lunga si anevoioasa, e nevoie de incredere in sine si de incredere oarba in celalalt, ori omul nu se abandoneaza niciodata cu adevarat pe el ca sa se arate exact asa cum e.
Omul dezgolit e usor de manipulat, de aici nevoia de control si autocontrol, cat la suta din noi insine sa aratam pentru a ne simti bine cu noi si cu ceilalti fara a iesi de sub patura de control si autocontrol.
Abandonul inseamna deriva si haos, si chiar daca astea doua au rostul lor, omul nu se avanta niciodata cu adevarat in necunoscut pentru ca iese din zona lui de confort, iar asta inseamna sa se piarda pe sine. Omul care s-a pierdut pe sine nu mai are sanse sa se recupeze, nu in varianta originala, iar un suflet dezolat si abandonat de ceilalti e pierdut, pentru ca omul e social si nu poate trai departe de semenii lui.
Deci, nu e indicat sa ne dorim sa ne dezgolim sufletul decat in fata aceluia care e destul de matur incat sa nu il raneasca si e destul de inteligent incat sa nu ii provoace nicio paguba, iar eu, personal, nu am cunoscut pe nimeni in fata caruia sa fiu eu cu totul. Recunosc ca mi-e teama de asa ceva.
De asta purtam masti si daca ni le si asumam inseamna ca avem puterea de a renunta din cand in cand la ele.
Hai ca am filosofat destul, desi se stie ca noaptea e buna pentru sex, somn, reflectii si creatii artistice