Caut mogul!

Caut un mogul care sa-mi finanteze un proiect legat de copii cu handicap din Mioveni. Adica vreau sa ma finanteze sa pot deschide un centru educational-terapeutic pt elevii cu deficiente asociate care nu pot fi deplasabili, care sa aiba sali de kinetoterapie, psihologie si logopedie si bazin de inot pt recuperarea lor fizica. Cineva dispus? Nu e mult, vreo 50000 de euro constructia si cel putin 15000 de euro lunar pt eventualii angajati si cheltuieli.

Depresii

Postul de azi e scris doar pt a ma descarca eu. Rog sa nu mi se lase comentarii pt ca le voi sterge.

Ma inspaimant cand observ cu cata usurinta gasesc ai mei motive de cearta. Ieri a facut tatal meu 24 de ani de cand a murit, ocazie cu care mama devine foarte deprimata. O inteleg, asta am simtit si eu anul asta mai mult ca in ceilalti ani. Chef de cearta, nervi, miros de vopsea (s-a decis brusc, acum doua zile, sa vopseasca usile din casa), starile ei de rau… Nu e prima data cand trece prin stari urate si reusesc sa o mobilizez si pe ea sa nu intre in depresii prea mari, desi nici eu nu sunt tocmai breaza. Dar cand vine idiotul de tatal meu vitreg (bun cuvant!) cu chef de cearta ca trebuie sa faca ceva din treaba prin casa cand el avea chef sa faca paie si sa-si ude ardeii din glastra mi se urca ceva pe sira spinarii si nu ma mai pot stapani. De o saptamana face asa in continuu, si doar pt ca nu poate pleca cand are el chef. De 17 ani il suporta toata lumea cu toanele astea. Ii cere mamei sa ma educe la varsta mea de 30 de ani. Nu l-am facut niciodata prost, cel putin nu in fata, dar azi nu m-am mai putut controla. Pe mama pot sa o suport, orice mi-ar face o suport, e mama si pt ea sunt gata sa suport multe, dar cand vine el cu pretentii ca m-a crescut si m-a hranit (cand el nici n-a vrut sa auda sa-mi dea banii necesari pt prima mea operatie, desi avea mult mai multi bani), ca ne-a educat ca sa avem grija de el la batranete (si cand vine la noi si vede ca abia avem cu ce trai parca si mai abitir face lucrurile sa nu mearga)…

Azi mi-a zis ca eu sunt dusmanul lui din familia asta (de parca m-ar fi interesat pe mine daca ma crede prietena lui sau nu), ca el are o experienta care n-are nimic de-a face cu anii mei de facultate (pe care nu dau nici doi bani, dar pe care i-am facut sperand sa conteze atunci cand va trebui) si ca eu sunt proasta. Mi se intampla din cand in cand sa nu mai pot sa ma abtin pt ca sacul meu e cam adanc si larg, reusesc sa suport multe magarii, dar nu cand vine vorba de el. Toata saptamana m-a inghiontit aproape sa ma faca sa cad pt ca lui ii e lene sa spuna frumos sa ma dau la o parte, m-a acuzat ca eu l-am impins sa cada de pe scaun cand s-a urcat sa dea cu var(s-a rupt cand s-a urcat pe el), desi eram la mai mult de 5 metri de el si intr-o alta camera, ca stie el multe lucruri despre mine si o sa i le spuna mamei, desi habar n-am despre ce e vorba.Se leaga de mine din orice, fie ca sunt sau nu de fata. Invinovateste pe unul din amicii mei din copilarie pt comportamentul meu, desi nu stiu ce legatura are copilul ala cu atitudinea mea fata de el.

Mama e prea batrana ca sa mai divorteze si sa ramana singura. Mi-e ciuda ca gandeste asa, dar are dreptate. Noi trei am fost intotdeauna femeile, am depins una de alta chiar daca au mai fost si cativa barbati pe langa noi. Din pacate n-a existat niciodata un barbat care sa conteze cu adevarat, care sa aiba un cuvant de spus si care sa fie deschis la minte. Deciziile s-au luat uneori pe furis tocmai pt ca ei n-au inteles si mai bine sa nu stie. Din pacate, barbatii care s-au perindat prin vietile noastre au fost cocosi cu pretentii de pauni, incapabili sa ia lucrurile ca atare si sa stea la masa cu noi cand noi luam decizii, sa stea de vorba cu noi si nu sa ne insire experiente cu titlu de exemple demne de urmat din viata unor oameni pe care nu-i vom cunoaste niciodata. Inca nu l-0am gasit pe al meu, dar mi-l doresc capabil de discutie si de intelegere, mi-l doresc prieten inainte sa-mi fie partener, mi-l doresc ca pe o gura de aer curat intr-o viata de mirosuri inchise.

Vacanta de-a dreptul

Adica din aia lenesa, in care nu-mi vine sa fac nimic serios. Aveam nevoie de linistea asta pt ca de vreo 6 ani stau in stres in fiecare vara. Singurul meu stres in perioada asta e ca sedinta publica prin care pot sa imi iau postul e cam tarziu, pe la sfarsitul lui august, in rest totul e feeric de lenes. Anul asta m-am dedat activitatilor de recreere, adica migalesc hartie, forme si alte cele, tot din hartie, bineinteles. E mai greu cu taiatul fasiilor, dar fac destula mizerie pe masa de lucru, pe langa si pe sub. Ce-i drept, imi place. Inca n-am ustensilele de care am nevoie, dar ma descurc cum pot si vad ca iese ceva frumos. Pozele nu sunt tocmai reusite pt ca le-am facut cu un telefon vechi.

OF!!!

Cand stiu ca am singurul venit din casa pt o perioada lunga si in septembrie nu voi mai primi nici banii astia putini ma deprim mai tare decat atunci cand nu aveam. Ma gandesc serios sa renunt la inscrierea la Scoala de Arte tocmai pt ca in septembrie nu voi mai avea nici un ban ca sa imi platesc scolarizarea. Imi doresc foarte mult sa fac asta, dar daca nu se poate… Asta e! šŸ˜¦

Yes…!

Zilele trecute mi-am adus aminte de un serial pe care l-am vazut pe Youtube, dar care n-a fost niciodata difuzat de televiziunile noastre. De fapt, e vorba de doua seriale de la BBC, “Yes, minister!” si “Yes, prime minister!”. La vremea lor au fost destul de controversate (anii “80), dar ele s-au vrut doar satirice la adresa politicii si increngaturilor pe care unii le creaza pt a si le face in favoarea lor. Serialele au la baza idei cucare ne intalnim si in politica noastra.

Hacker: Don’t tell me about the press. I know exactly who reads the papers: the Daily Mirror is read by people who think they run the country; The Guardian is read by people who think they ought to run the country; The Times is read by people who actually do run the country; the Daily Mail is read by the wives of the people who run the country; the Financial Times is read by people who own the country; The Morning Star is read by people who think the country ought to be run by another country; and The Daily Telegraph is read by people who think it is.

Sir Humphrey: Prime Minister, what about the people who read The Sun?
Bernard: Sun readers don’t care who runs the country, as long as she’s got big tits.

Are you being served?

E unul din serialele mele preferate de la BBC, o comedie extrem de buna. Am facut rost de el de pe net si de cand am inceput vacanta ma delectez cu el aproape zilnic. Imi plac serialele britanice la nebunie. Sunt pline de imaginatie si de umor, personajele sunt foarte inspirat alese, replicile sunt prompte si de cele mai multe ori sunt rautacioase. Se vede clar ca actorii s-au distrat de minune filmand asa ceva sezon de sezon.

“Insuccesuri” la BAC

Da, am zis ca o sa ma las de net, dar cand am aflat asemenea ineptii m-a durut capul instantaneu. Acum am o migrena serioasa.

Mai, cand vezi ca ai atatea “insuccesuri” pe toate planurile, mai da voie si altora, poate ei se descurca mai bine decat tine. Ministrul (si nu numai el, ci si cei de dinaintea lui) e supremul vinovat pt generatiiile de tineri iesite din scoala ca niste rebuturi. Pe cuvant ca daca as fi fost Basescu m-as fi alarmat si n-as mai fi putut dormi din cauza rezultatelor dezastruoase. Dar ce stiu eu, omul cu constiinta, despre deciziile pecare trebuie sa le ia un ministru. Sa fi fost vorba de asa ceva in Japonia omul si-ar fi facut sepukku instantaneu si fara drept la replica. Plus de asta, deciziile si propunerileĀ  venite de la domnul ministru sunt facute pt a ajuta, in primul rand turismul, adica pe Udrea. Ma gandesc ca astfel de decizii il ajuta sa aiba noptile mai umede decat de obicei.

Bye!

Pt o perioada n-o sa mai intru pe net. Mi s-a luat de online, mi-e rau de la raceala (ca nu-mi mai trece) si am si eu nevoie de o pauza de net. Nu mai gasesc nimic interesant. Pe mess intru de la foarte rar la deloc, iar cand intru citesc emailurile si doua bloguri apoi il inchid. Chiar nu e nimic interesant pe net care sa-mi atraga atentia. Nene, daca e ceva interesant ma anunti si pe mine. Ma duc sa ma fac bine ca nu mai mrge asa.