Se pare ca ideea asta urmeaza un curs care pare a fi normal. Vacanta asta a fost productiva. Se cunoaste ca nu am exercitiu, desi eu incerc mereu, dar fara a avea un rezultat bunicel care sa ma multumeasca.
– Mai, ce fiinta mai e si fata asta! se gandea Cornel cu voce tare.
– Care fiinta si care fata? intreba Mihai.
-Dana, aia dintr-a saptea.
– Ce-i cu ea?
– Ma gandeam ca e ciudata, atata tot.
– In ce fel e ciudata?
– E uscata, inalta si uscata. Pare imbatranita si zbarcita. Nu e o fata frumoasa. Si mai are si cocosa aia…
– Se numeste cifoza, replica Mihai.
– Da, cum s-o numi. E adusa din spate… oare cine s-o insura cu ea?
Cosmin il auzi si il apostrofa zambind cu subinteles.
– Uite ce-l roade pe el grija la ora asta! Te pomenesti ca vrei s-o iei de nevasta!?
Cornel ii raspunse rastit.
_ Cred ca nu esti sanatos. Am spus eu ceva de mine? Gandeam si eu cu voce tare. Mi se pare dragutica, cu tot cu cocoasa ei. Pare a fi inteligenta. Tomsa de istorie s-a plans intr-o zi lui Ticer ca la el are note proaste, dar la geografie, engleza si alte cateva materii are numai note de zece, l-am auzit eu.
– I-o fi placand de Ticer. E baiat bine, raspunse Mihai.
– Daca l-ai vedea n-ai da nimic pe el. E paros ca o mai muta si are si mustata.
– Asa e, Cosmine? intreba Mihai.
– Mustata nu prea are, dar e paros rau, raspunse amuzat Cosmin.
– N-am stiut, raspunse Mihai razand.
– Stii ce face? Stii ca are diplomatul ala care e mai mare decat el. Ce o cara acolo, doar el stie. Cand e racit isi scoate batista curata, impaturita si calcata frumos de nevasta-sa, o desface de la un colt si sufla nasul in el. Apoi o impatureste la loc si o baga inapoi in diplomat. Peste cateva minute desface iar diplomatul, scoate batista si o desface de la alt colt, apoi iar o impatureste , o baga in diplomat si tot asa mai departe. Nu l-am vazut niciodata sufland nasul in mijlocul batistei sau sa sufle in ea impaturita.
Mihai radea cu hohote de ritualul profesorului de engleza, iar plasa de sarma scartaia sub salteaua pe care statea culcat.
– Ba Cosmine, esti culmea! De unde stii ca nu floseste acelasi colt?
– Pai, ma, daca ar folosi acelasi colt ar trebui sa se murdareasca pe nas de muci. Nu l-am vazut niciodata stergandu-se pe nas, doar sufland.
Baietii continuau sa rada in hohote cand usa dormitorului se deschise si doua umbre intrau pe usa. Erau Marius si supraveghetorul de noapte, nea Gigi. Il adusese pe Marius tras de urechi pana sus pe scari. Nu avea obiceiul sa traga de urechi prea tare. De fapt, abia il prindea, cat pentru a-iface pe baieti atenti ca sa fie cuminti.
– Au, domnu Gigi, ma doare urechea! se plangea zambind Marius.
– Si pe mine ma doare sufletul, raspunse prefacandu-se suparat supraveghetorul de noapte. La ora asta la fete?
– Vorbeam si eu cu Mihaela, n-am facut nimic rau.
– La o vrajeala mica, raspunse Cornel razand.
– Da, bre’, la o vrajeala mica.
Baietii continuau sa rada cu pofta.
– Treci in pat ca-ti rup urechile, si il forta sa se urce in pat cu tot cu papucii in picioare.
– Stati sa dau si eu papucii jos din picioare. Murdaresc cearsafurile daca ma urc incaltat in pat.
– Sunteti toti in dormitor? intreba barbatul.
– Da, sa traiti, raspunse militareste Cornel ducand mana la frunte ca pentru salut in timp ce se afla intins pe spate in patul lui suprapus.
– Cand eram eu de varsta voastra…
– … umblati mai rau ca noi dupa fete, continua Cosmin vadit amuzat de aducerea-minte a supraveghetorului.
– Ba, ce destepti sunteti voi, capete seci. La culcare cu voi ca maine pe voi va trezesc primii. Poate nu va treziti, ca de nu… Hai, noapte buna, baieti.
Barbatul inchise usa dormitorului lasandu-i pe baieti pe intuneric, asa cum fusese si inainte de a intra el. Marius se ridica din patul din patul suprapus si incepu sa orbecaie pe intuneric dupa lucrurile lui, apoi se apuca sa isi intinda lenjeria de pat. Orbecaiala asta devenise un obicei la baietii din dormitor care evitau sa aprinda lumina pentru a nu trezi pe ceilalti din somn. Marius considera ca daca tot e intr-o scoala pentru deficienti de vedere n-ar strica sa invete sa se descurce putin si ca un nevazator. Erau zile in care mergea prin scoala cu ochii inchisi, numara usile, treptele, pipaia cu piciorul cimentul pe care calca, invatase pana si gaurile si denivelarile aflate in parchet. Intr-un final termina aranjatul lucrurilor pe intuneric si se baga sub patura. Plasa de sarma scartaia sub el in timp ce incerca sa-si gaseasca o pozitie in care sa poata adormi mai usor. Zgomotul il trezi pe Mihai care se rasti la el sa stea cuminte, dupa care intreba ce ore au a doua zi. Marius ii enumera materiile de a doua zi si le mai ura noapte buna inca o data.
Putina lumina care patrundea pe fereastra camerei lumina paturile suprapuse ale lui Cosmin si Cornel. Cornel era treaz, dar nu baga de seama zgomotul facut de Marius. Se gandea la Dana si la cat de ciudata i se parea ea. Apoi, , un gand care i se paru amuzant il facu sa zambeasca: ajunsese la concluzia ca nu-l deranja faptul ca i se parea ciudata, chiar ii placea sa o stie altfel decatcelelalte fete cu care umbla el. Ii placea parul ei lung, negru si des, mainile subtiri si osoase, cu degetele ei lungi, zambetul ei ori de cate ori il intalnea, amabilitatea si felul in care multumea de fiecare data cand el ii dadea ciocolata. Zambind ii ura in gand noapte buna si adormi, fara sa stie ca si ea facea la fel din patul ei aflat intr-unul din dormitoarele cu multe paturi de la parter.
44.949774
24.926805
Valentina Vitan 