Van Gogh2

Imagini pentru vaN GOGH

Noapte instelata

Tabloul a fost pictat in urma observatiilor din natura care il inconjura, executat rapid si cu multa incredere sub infuenta emotiilor. Cerul a fost pictat cu culori umede pe panza umeda, cu tuse adanci si linii curbate. Multi cred ca liniile curbate reprezinta vantul care face ca lumina pe care o vede el sa se curbeze. Chiparosul pictat apare ca o flacara care iese din pamant, inalta si subtire, orasul pare tacut si nemiscat. Tabloul atrage prin dinamica si dramatismul cerului in noapte, dar si prin senzatia de atotputere pe care marimea cerului o ocupa pe panza. Lui Theo, fratele mai mic, nu i-a placut tabloul, spunea ca inca nu are o directie clara de manifestare.

Imagini pentru vaN GOGH

Campuri de grau cu chiparosi

“Chiparosii imi bantuie mereu gandurile. As  vrea sa fac ceva din ei, ca panzele cu floarea soarelui, pentru ca ma uieste cum de nu au fost inca lucrati, asa cum ii vad ca ar trebui sa arate. Sunt la fel de sublimi, in silueta si in proportii, ca un obeliscegiptean. Si verdele lor are atata distinctie.  Este ca o pata de negru intr-un peisaj insorit, Dar este unul din cele mai interesante tonuri de negru din cate imi pot imagina si cel mai dificil de redat, exact cum imi imaginez.”

In fundal, muntii sunt redati cu tuse de pensula ferme pentru a reda demnitatea masivitatii lor; cerul este redat prin trasaturi viguroase de pensla sugerand miscarea; lanul este pictat cu miscari rapde su suprapuse pentru a sugera bogatia spicelor si bataia lor in vant; tufisurile din stanga sunt pictate cu culori pastoase pentru a reda duritatea si densitatea lor.

Gradina publica cu cuplu si bradul albastru, Arles

Van Gogh este maestru in a folosi notele subtile pentru a sugera schimbarea anotimpurilor. In acest tablou a folosit albastrul si verdele pentru a arata scena care are loc in primavara. Chiar si jocul de lumini arata ca e vorba de primavara, diferentele de lumina si umbra sunt mai subtile, lumina nu e una puternica.

 

Da… Da!

Chiar si intamplatorul isi are fizica lui organizata.

Multimi de cuvinte asezate la intamplare

ne dezvaluie inceputuri noi pentru idei noi.

Da…

Am spune ca “Da!” si totul ar fi permis hazardului,

inceput de idee plasata subtil de aiurea pe masa de scris,

intre pana de gasca tocita si ciunta

si-o calimara crapata din care se scurge veninul din scris.

Da…

De am plasa intamplarea la intamplare

si am uita cum fizica stabileste praguri de tehnic compus,

am subjuga realitatii hazardul venal curgand din calimara

si ne-am alege cu sclipiri de ocean oglindite in norii de-oglinda.

Fantoma trecutului ne cauta clipele rupte in formule reale

din care doar mangaierea ideilor hazardului ne fac sa ramanem pe loc.

Suntem copii ai intamplarilor absurde

din care realitatea nu mai are loc sa se infrupte.

Van Gogh

Cypresses

Chiparosi

“A fost un om cinstit si un mare artist. In viata avea doua scopuri: umanitatea si arta”, spunea bunul doctor Gashet la moartea lui in 1890.

S-a scris mult despre Van Gogh si despre arta sa, a fost studiat si disecat pana la suflet pentru a fi inteles si invatat. M-am chinuit mult daca sa scriu acum despre Van Gogh sau mai tarsiu, cand voi fi inteles mai multe despre pictura si curente, insa ieri am considerat ca nu exista timp potrivit pentru el, asa ca am inceput sa ma documentez. Eu am sa il iau pe artistul Vincent van Gogh in 4 ipostaze: cea de peisagist, de pictor de natura statica, de pictor de scene si de portretist.

Imagine similară

Viile rosii, Arles

intr-o cariera de 10 ani Van Gogh a reusit sa creeze peste 800 de picturi si 1000 de desene, Desi a copiat mult din operele multor artisti, capadoperele lui sunt zugravite din viata reala, evitand cu incapatanare subiectele inventate sau romantarea temelor abordate. Spre deosebire de alti pictori contemporani care ai idilizat viata taranilor, Van Gogh ii aseaza pe panza robust cu tuse scurte si abrupte, dand, astfel, nastere unor imagini stranii si reale ale saraciei.

In ultimii ani din viata, insa, el simtea nevoia unei descatusari artistice mai profunde, dincolo de realitate. “In loc de a incerca sa reproduc exact ce se afla inaintea ochilor mei folosesc culoarea arbitrar, pentru a ma putea exprima cu mai multa forta”, spunea Van Gogh intr-una dintre scrisorile catre fratele lui, Theo. Spre sfarsitul vietii peisajele lui devin sumbre, prevestind, parca, moartea artistului. Cu toate acestea el continua sa foloseasca culori vii, aratand iubirea lui fata de viata si de omenesc.

Imagine similară

Peisaj marin la Saintes-Marie

A fost influentat de impresionisti de la care a preluat tehnica punctului de culoare, realizand astfel ca imaginea pura asezata pe panza devine vibranta si luminoasa, insa nu  a continuat sa foloseasca aceasta tehnica pentru ca nu era multumit de intensitatea exprimarii artistice. Tehnica lui personala e pictura Impasto, adica asezarea culorii pure direct din tub cu miscari ritmice pentru o textura mai bogata si pentru a evidentia urmele de pensula.

Sisley2

Chemin de la Machine Louveciennes Alfred Sisley

Soseaua, Louvencienne

Se stie ca Sisley este pictorul care a revolutionat cel mai putin pictura impresionista, insa modalitatea in care o face este natural si linistit. Drumurile pictate de el sunt o invitate pentru privitor catre explorare si catre intrebarea: “Ce se afla dincolo?” Ele sunt ca niste ferestre catre lume, carari linistite care duc catre zarva oraselor. Se vede influenta pictorilor olandezi, dar si a Scolii de la Barbizon. Spre deosebire de colegii lui impresionisti care aveau obiceiul sa reteze motivul pentru a incarca fundalul cu obiecte lasand sa se creada ca drumul e doar o cale de a ajunge la subiect, Sisley transforma drumul in subiect.

Alfred_Sisley_-_Molesey_Weir,_Hampton_Court_-_Google_Art_Project

Stavilarul de la Molesey, Anglia

La majoritatea impresionistilor, apa este sursa picturii, dar la Sisley se gaseste mai peste tot in opera sa, in mai toate formele de agregare; fie ea linistita sau tumultoasa, ea da fluiditate peisajului. La Sisley apa este corespondentul cerului, curge continuu, ea umple un spatiu gol si il invioreaza. Este unul dintre putinele peisaje create de Sisley pe taram englezesc.

The-St-Martin-Canal-in-Paris

Barci pe Canalul Saint Martin

Impresionistii au inventat multe dintre tehnicile picturale folosite mai tarziu. “Barci pe Canalul Saint Martin” este pictat prin juxtapunerea culorilor pure si neamestecate pe panza, in tuse mici si rapide. Se poate observa asezarea culorilor pentru a reda modul vibrant in care barcile si copacii se reflecta in apa, dar si lumina.

LA-VIEILLE-EGLISE-DE-MORET-LE-MATIN-AU-SOLEIL-Alfred-Sisley_1567253501_6651

Vechea biserica din Moret, Le Martin, dimineata

O veche biserica de provincie, masiva, din piatra, care troneaza maiestuos peste viata rurala, de dimineata. Tot peisajul se afla in tacere facand privitorul sa simta solemnitatea si monumentalitatea cladirii. Cerul e pictat doar pentru a complimenta maretia bisericii, norii sunt un amestec de alb si violet pal, liniari si abia vizibili. Jocul de lumini si umbre face cladirea sa capete o stralucire aparte. La prima vedere substratul picturii duce cu gandul la teologie, insa Sisley nu a dat niciodata tablourilor lui o simbolistica. Tot ce a sugerat el a fost linistea si scurgerea timpului.

Sisley

der-garten-von-monsieur-hoschede-in-montgeron-sisley

Gradina domnului Hoschede in Montgeron

Cand Degas a fost intrebat cine a fost cel mai impresionist dintre pictorii francezi intemeietori ai curentului el a spus ca Sisley. Prieten apropiat lui Rodin, Degas, Monet si Bazille, a ramas singurul pictor cu adevarat impresionist dintre toti. Nascut si trait in Franta din parinti englezi negustori si contrabandisti de marfuri de lux, a decis sa isi consacre viata picturii. Fire retrasa, aproape pustnica, a ales sa ramana fidel curentului pana la moarte.

Curentul Impresionist a aparut in Franta in a doua jumatate a secolului XIX atunci cand tinerii pictori nu au putut expune lucrarile lor la Salonul Oficial de la Paris pentru ca un juriu care aproba lucrarile pictorilor le-a respins. Denumirea de Impresionism a fost data abia in 1874 de una din lucrarile lui Monet infatisand un peisaj marin la Le Havre, iar cand a fost intrebat ce nume sa fie trecut in catalogul de lucrari el a replicat: “Puneti “Impresie, Rasarit de soare”. Catalogul a purtat numele de “Expozitia impresionistilor” si a avut loc in saloanele atelierului fotografului Felix Nadar la Paris.  Pictura impresionistilor socheaza prin culoare, prin juxtapunerea culorilor pure fara a fi amestecate pe panza, prin utilizarea exclusiva a liniilor sau a punctelor in redarea imaginilor, si, mai ales, prin pictura in aer liber, ei alegand peisajul real in locul scenelor imaginare.

Intorcandu-ne la Sisley, pictura lui arata interesul fata de alternanta de lumina si intuneric din natura reala, incercand sa surprinda adevarata senzatie. La Sisley se observa indrazneala culorilor prea putin folosite inainte de pictori. Deasemenea, Sisley este un impatimit al apei, el reusind sa redea efectul caleidoscopic, suprafata ei fie agitata sau linistita, peisaje linistite in care foloseste verde pal, violet, roz, albastru cenusiu si galben crema. Cerurile lui impresioneaza ochiul privitorului prin abundenta de alb, galben pal si albastru. Personajele, fie umane sau animale, apar fugar, fac parte din peisaj, sunt fie surprinse din profil, fie asezate cu spatele, ceea ce adanceste senzatia de izolare a trairilor pictorului.

Sisley_la_seine_au_point_du_jour_1877

Sena in mijlocul zilei

Nu a avut niciodata cetatenie franceza, desi a trait aproape exclusiv in Franta, iar din cele peste 900 de uleiuri, pasteluri si acuarele care au supravietuit, prea putine au fost pictate in afara tarii.

Superficial

ating panza cu degetele mangaind suprafata;

e alba si neteda, acoperita de grund.

privesc spre ea si vad lumea din jur transpusa:

vad ocru si cadmiu, vad umbra si verde,

vad ultramarin, cobalt, carmin, siena;

de le amestec obtin negrul noptii, aproape pastos si greu de respirat;

vad lumea mea noptatica, vad sentimentul ascuns

in surasul molatic al buzelor crapate de frig.

cu ochii rosii de nesomn, lacrimand a truda desarta,

tot incercand sa storc de seva firul de iarba din pamantul jilav,

imi amintesc de panza alba,

grunduita, nepasatoare si neinceputa,

ce troneaza regesc pe sevalet

inconjurata de aerul dorintei de inceput.

 

 

Incep sa invat

Nu stau tot timpul sa citesc despre pictori si sa studiez lucrarile lor, dar incep sa invat ce are fiecare special in ceea ce creaza. Pana acum am stiut pe cei trei, de Turner am fost indragostita de mult. El m-a facut sa vreau sa pictez, dar nu stiam prea multe. Apoi au aparut in fata ochilor mei impresionistii si am vrut sa invat sa pictez ca ei. Acum descopar pe unul dintre ei, mai putin cunoscut la noi, dar e unul cheie pentru miscarea impresionista.

Revenind la cei trei, cred ca cel mai impresiomant prin munca lui e Ruisdael. La cate reviste si carti am (le-am numarat, sunt peste 120 de carti si reviste despre pictura in biblioteca din dormitorul meu) trebuia sa le studiez cu de-amanuntul ca sa nu spun ca am dat banii pe ele degeaba. Ma fascineaza, cel putin de la inceputul anului incoace am incercat sa le iau pe fiecare in parte, sa le asez pe numere, sa fac o lista cu ele ca sa stiu ce am si ce imi lipseste, dar deocamdata am destule pentru un an, zic eu. Si, apoi, m-am apucat de pictura din nou. E drept ca am ramas fara terebentina care, in ciuda mirosului intepator, nu ma deranjeaza aproape deloc. Am nevoie sa comand terebentina si unei de in fiert, dar ca sa termin tabloul pe care l-am inceput imi ajunge.

Cu ochii am eu o problema, dar nu din cauza solutiilor de pictat, e din cauza ca trebuie sa schimb ochelarii, dar pana atumci ma folosesc si de lupa la citit si la detalii.

Imi place!!! Sper sa mai gasesc timp de acum incolo sa continuu tot asa ca pana acum.

Ruisdael3

view_hab

Haarlem vazut de pe dunele din Overveen

Este un tablou dramatic, creat catre sfarsitul vietii, in care peisajul este larg, privit de sus. Ruisdael a obisnuit privitorul ca natura sa fie cea care iese in evidenta, ea fiind adevarata personalitate care iese in evidenta de sub penelul lui. Aici regele este cerul care face ca orizontul sa fie asezat la o treime de baza taboului, el dand tonul luminii si intunericului peste pamant, lanuri si case. Omul apare, ca in majoritatea tablourilor lui, mic si insignifiant, e doar ideatic.

main-image

Lanuri de grau

Perspectiva acestui tablou este una centrala asigurata de cararea din prim plan care imparte compozitia in doua conducand privirea catre un grup de case intre care apar copaci. Orizontul fiind coborat permite cerului sa se desfasoare in toata vastitatea lui prin norii imensi care par sa cada peste lume. Aproape de neobservat, parca absorbiti de peisajul impunator, la capatul cararii apar o femeie si un copil care par sa astepte, iar din josul picturii se indreapta spre ei un calator.Pe mijlocul cararii, despartind-o in doua, se poate vedea un trunchi uscat de copac.

Dupa cum am vazut Ruisdael e plin de simboluri in picturile lui. Cei care ii citesc si ii inteleg picturile pot concluziona ca in spatele fiecarui obiect din tablou sunt motive si simboluri, insa cert e ca pictorul a lucrat magistral, scotand la iveala stilul baroc care a miscat peisagistica olandeza spre a fi studiata azi, a iubit natura pe care a redat-o sublim si a folosit tehnicile invatate pentr a crea opere de arta. Nu e de mirare ca a influentat atat de mult pictura britanica si franceza.

Ruisdael2

woa_image_1-20

Peisaj cu o casa taraneasca

Acest tablou, pictat spre sfarsitul vietii, arata obsesia lui Ruisdael pentru copaci, in special stejari. Majoritatea pictorilor picteaza copacii pentru a umple goluri, sunt pur decorativi, insa el ii transforma in subiectele principale, ii inzestreaza cu personalitate. Modalitatea lui preferata de a picta copaci e utilizarea culorii in straturi groase (tehnica numita “impasto”), ceea ce adauga profunzime si caracter coroanelor, trunchiurilor si ramurilor. Cadrul pesisajului este larg, cerul, prin luminozitatea lui, scoate in evidenta scena apoape muta, dar pe cale de a deveni galagioasa din cauza furtunii care se apropie.

Jacob_van_Ruisdael_-_Winter_Landscape_with_a_Watermill

Peisaj de iarna cu moara de apa

Iarna e o tema pe care majoritatea peisagistilor olandezi o abordeaza in picturile lor. Multi picteaza scene de iarna cu bucurie, copii jucandu-se sau patinand, insa nu si Ruisdael. La el iarna e sumbra si apasatoare, prevesteste moartea. Si, din nou, trunchiul desfrunzit si acoperit cu zapada al copacului din partea dreapta duce cu gandul la moarte. In departare orizontul se amesteca cu cerul devenind sumbru. Singura moara este luminata de lumina unor raze pierdute de soare care vor fi si ele acoperite de nori. Se poate observa ca albul zapezii nu e doar un simplu alb, ci are tonuri de ocru si nuante fine de gri.

Waterfall-Travellers-canvas-Bentheim-Castle-Beyond-Footbridge

Cascada cu Castelul Bentheim pe fundal

La Ruisdael motivele secundare devin fundal pentru motivele principale, formele subiectelor principale au greutate, culorile sunt vibrante si compozitia este mai concentrata. Peisajul e pictat in trei planri: prim plan (cascada, malul din stanga cu copaci si pietrele ude), planul secund (casa si arborii din stanga, zona intunecata) si planul tertiar (castelul de pe colina). Indiferent de cat de mult domina castelul, el isi ocupa cea mai mare parte din timp pictand apa, stancile si plantele de pe malul cascadei. Lumina soarelui printre nori lumineaza vegetatia din prim plan, in timp ce planul secund este intunecat, deschizand, mai apoi, planul tertiar, cel al castelului, ca si cand un palc de nori ar fi acoperit lumina in trecerea lor pe deasupra peisajului.

 

Ruisdael

Moara la Wijk bij Duurstede

Este cel mai mare pictor peisagist olandez al secolului XVII. A fost nepotul unui alt mare pictor, Salomon van Ruysdael, insa prea multe lucruri nu se cunosc despre el. In timp ce majoritatea peisagistilor se specializau pe una sau doua teme, Ruisdael a cuprins in intreaga sa cariera majoritatea temelor, fiind nu doar prolific, ci si versatil.

Se remarca la el ideea ca majoritatea subiectelor abordate au un substrat profund, cele mai multe fiind filosofice si teologice. Tabourile infatiseaza spatii largi si luminoase, aerisite in care fiecare obiest sau fenomen al naturii se poate manifesta in voie fara, insa, a incarca panzele. Redarea copacilor, si a lemnului in special, sunt nemaiintalnite la alti pictori din perioada sa de evolutie artistica.

Cimitirul evreiesc

Picturile lui au forta, demnitate, sunt solemne, dar sunt si pline de mister. Perspectiva inalta din care sunt surprinse peisajele ii da posibilitatea pictorului de a reda cerul in toata splendoarea lui. Spre mijlocul vietii morile de apa si cascadele montane au fost transpuse aproape obsedant. Forta apei, in toate formele sale, ii evidentiaza talentul in fata celorlalti pictori olandezi.

Operele sale au influentat pictorii de mai tarziu, in special Scoala de la Barbizon, dar, mai ales, pictura britanica din secolele urmatoare.

Revista “Art Gallery” editata de DeAgostini, nr. 34, 2007.

https://www.nationalgallery.org.uk/artists/jacob-van-ruisdael

https://www.ecology.com/2014/04/09/quintet-cloudscapes-jacob-isaackzs/