Nu mai stiu ce sa fac

Am ajus sa nu mai stiu ce sa fac. peste tot in jur e numai ura, ranchiuna, lipsa de incredere, lipsa de intelegere… Cred ca si eu incep sa am lipsurile asrea, nu mai am rabdare cu nimeni care nu vrea sa coopereze sau care nu da dovada de intelegere si dorinta de acceptare. Cumva voi gasi o cale, insa pana atunci ma voi framanta si voi intreba ce as mai putea face. Nu simt ca lucrurile trebuie lasate asa, sau poate ca toate astea ma vor ajuta si pe mine sa ma analizez cu adevarat ca sa gasesc o solutie si penrru problemele mele, nu doar pentru ale lor.

NU E!

Nu e vina mea daca nu indeplinesc acele criterii dupa care oamenii isi aleg pe cei care sa le stea in preajma.

Nu e vina mea nu sunt ceea ce ceilalti se asteapta sa fiu.

Nu e vina mea ca omul decide sa se retraga atunci cand el singur se simte dezamagit de propriile asteptari.

Nu e vina mea cand celalalt isi ridica ziduri pana la cer de teama de a nu fi ranit.

Nu e vina mea cand celalalt devine victima propriilor reactii si actiuni.

Nu e vina mea ca celalalt prefera sa stea in minciuna decat sa cunoasca adevarul.

Nu e vina mea ca celalalt se imbata cu apa rece si se asteapta ca si eu sa fac la fel.

Vinile mele sunt acelea ca sunt prea directa cu mine si cu altii, ca imi asum sarcini pe care le duc greu la capat, ca analizez prea mult inainte de a actiona, ca las teama sa ma conduca, ca sunt putin cam indiscreta…

Champagne kisses

De cate ori ma gandeam la cum ar fi daca s-ar intampla sa ne gasim simteam in mine o explozie de bucurie, ma simteam ca un pahar plin de vin spumant pregatit sa fie baut special atunci, era acea bucurie vinovata si dulce pe care tu ar fi trebuit s-o gusti iar si iar de pe buzele paharului pana cand licoarea din ea s-ar fi terminat. M-as fi umplut, oricum, din nou. Intre timp bautura s-a trezit, s-a invechit, a inceput sa se evapore si sa lase urme pe pahar. Pacat! Era pentru tine.