DUMINICA

Nu știu ce aș putea să aștern azi…

Din mii de gânduri care-mi vin

Pe care să îl iau întâi?

Toate se zbat să fie folosite.

Am să las inima să-mi bată în neștire

Și va alege ea cum să încep.

Tic-tac! Timpul se scurge frumos,

Prietenos cu mine.

Pot respira în voie ape,

Pot liniști în suflet ploi,

Furtuni nu sunt, ci petice de cer

Ce limpezesc în mine tot ce simt.

Văd clar și înțeleg azi tot ce am trăit

Intens, puternic, pasional,

Și te iubesc la fel, dar diferit.

Vei fi în mine bun, cuminte, iubitul meu…

Până când ceasul mi se va opri,

Și voi atinge noaptea.

Leave a comment