Ma tot plang ca nu îmi iese, dar nici nu îmi rezerv timp sa ma las inspirata. Pai, e drept?! Logic ca nu. Stiu ca nu e timpul, ca mai trebuie sa treaca ceva vreme si tot nu ma potolesc.
Vreau sa fiu inspirata ca sa pot profita de ce am acum, adica mai nimic. Ultimele poezii sunt scrise pe ciorne mai vechi sau mai noi, idei pe care n-am vrut sa le pierd si pe marginea carora am incercat sa construiesc ceva care sa imi placa. Dar inca imi lipseste pasiunea de a scrie. Mai trebuie sa mai astept. Intre timp voi duce batalii reale pe aceleasi camouri de lupta.
Valentina Vitan 