NU DORM

Dacă neonul n-ar suna obsesiv aș putea să dorm;

E mult de când n-am mai dormit somnul morții profunde.

Și, cică, există și o moarte superficială, zilnică,

Care durează exact atât cât își permite somnul să se sustragă de la drumul drept;

O frântură cât o clipire, cât un foșnet de frunză căzută din copac,

Cât o clipocire de apă ďintr-un robinet stricat…

Știi, moartea profundă e eternă, despre ea nici nu vreau să discutăm,

Din ea nu se mai trezește nici dacă vrea să bată din palme.

Dacă neonul s-ar opri din cântecul lui obsedant, aș putea dormi.

Aș putea visa cu fereastra deschisă spre alarmele nopții,

Sirenele mașinilor de urgență mi-ar umple visele a nerăbdare…

Și m-aș trezi că am murit puțin moartea superficială

Și-aș adormi la loc.

Dar nu dorm și nu mor;

Trăiesc trează cântând continuu odată cu neonul care îmi zumzăie încă în cap

Și nu mă lasă să dorm deși e mort de două zile.

S-a întâmplat să moară somnul etern înaintea mea…

Și încă-l aud în minte cum cântă senin în somnul meu de trezire,

În care n-am să mor nici măcar superficial.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s