Pentru o fracțiune de secundă în plus,
Pentru o jumătate de moment în plus,
Liniile tramvaiului s-au ondulat amorțite.
Nu era nimeni în jur,
Nu erau suflete în jurul lor să le vadă
Plictisite de atât de multă uzură a roților.
Și fiecare tramvai care trece își părăsește drumul
Lăsând, din loc în loc, dâre de pași ale celor care au coborât
La stații precise, cu refugii precise, pe drumul știut de zecile de ani,
În care, plictisite, șinele de tramvai își rezervă o jumătate de moment,
O fracțiune de secundă,
Dreptul de a se ondula spre a se dezmorți.
Valentina Vitan 