Da… Da!

Chiar si intamplatorul isi are fizica lui organizata.

Multimi de cuvinte asezate la intamplare

ne dezvaluie inceputuri noi pentru idei noi.

Da…

Am spune ca “Da!” si totul ar fi permis hazardului,

inceput de idee plasata subtil de aiurea pe masa de scris,

intre pana de gasca tocita si ciunta

si-o calimara crapata din care se scurge veninul din scris.

Da…

De am plasa intamplarea la intamplare

si am uita cum fizica stabileste praguri de tehnic compus,

am subjuga realitatii hazardul venal curgand din calimara

si ne-am alege cu sclipiri de ocean oglindite in norii de-oglinda.

Fantoma trecutului ne cauta clipele rupte in formule reale

din care doar mangaierea ideilor hazardului ne fac sa ramanem pe loc.

Suntem copii ai intamplarilor absurde

din care realitatea nu mai are loc sa se infrupte.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s