Intotdeauna am considerat ca haina care mi se potriveste e cea de profesor, desi de la o vreme ma gandesc serios daca asta e cu adevarat chemarea mea. Eu am fost mereu “Doamna Vali”, desi aceasta doamna a fost mai mult prietena decat profesor. Am incercat sa aplic o oarecare rigiditate pe care meseria m-a invatat sa o afisez, sa fiu chiar pretentioasa, insa nu mi se potriveste. Mi-as dori sa pot gasi magia, formula corecta care sa imbunatateasca capacitatile copiilor; simt ca imi lipseste ceva, ca nu am capacitatile necesare pentru acea formula, ca, desi copiii se simt foarte bine in prezenta mea (sunt momente dese in care chiar ne distram si radem cu gurile pana la urechi), am senzatia ca nu sunt ceea ce le trebuie lor. E drept, cand nici mie nu imi sunt cea de care am nevoie, cum sa pot fi cea de care au nevoie altii?!
Mi-as dori sa pot fi vrajitoare, sa pot transforma incapacitatile in capacitati, dar si eu ma simt neputincioasa acum. Deci trebuie sa caut noi modalitati de a-mi face meseria cum pot mai bine. E drept ca asta nu se face de unul singur, ca e nevoie si de intelegerea parintilor copilului, de o oarecare cunoastere a capacitatilor propriului copil, de ajutorul lor acordat pentru a-i face autonomi, insa realitatea e ca daca parintii nu sunt constienti de nevoile lor vor cere intotdeauna mai mult de la ei dacat vor putea face vreodata. Apoi mai exista si ideea ca daca noi, profesorii, suntem experti, trebuie sa avem magia perfecta pentru imbunatatirea situatiei lor fara ca ei sa nu faca mare lucru. Continua impingere de la spate si incapacitatile lor de a vedea situatia exact asa cum e obosesc sufletul copilului, dar si pe a celor din jur.
E drept ca am si un grad mai mare de atasament fata de ei, nu pot lucra altfel (si tocmai asta mi-a asigurat rezultatele cu alti copii in trecut), nu ma pot detasa de ei si de afectiunea fata de ei, iar asta imi mananca din energie.
Declar ca haina mea e mare si obositoare, greoaie si dura de foarte multe ori, uneori devine insuportabla, dar pe cuvant ca imi place. Va trebui sa gasesc o cale de a gasi formula perfecta pentru ei si pentru mine.
Valentina Vitan 