2017 prin ochii mei

Ca de niste ani incoace m-am obisnuit sa fac un minirezumat a ceea ce am intampinat timp de un an, asa ca anul asta nu face diferenta. A fost un an al emotiilor, un an plin de emotii, de la cele mai profunde la cele mai superficiale; a fost un an al prietenilor, al oamenilor buni pe care am ajuns sa ii cunosc datorita imprejurarilor; a fost un an al deciziilor si al gandurilor. Nu a fost un an greu, dar a fost un an care m-a maturizat mult tocmai pentru ca a existat in el atat de persistent latura emotionala si din cauza acelora care au ajuns sa imi fie prieteni. Am scris putin pe blog, am citit mai mult, am facut lucruri care sa ma bucure si lucruri care sa ajute, am renuntat la emisii si am revenit, dupa care iar am renuntat. Se mai intampla, nu putem face mereu ceea ce ne place.

Pentru 2018 imi doresc doua lucruri: primul, poate cel mai dificil lucru pe care mi l-am dorit vreodata; al doilea e sa fie mama bine pe cat posibil. In rest vreau liniste si pace in mine si in jur, sanatate si maturitate. Si creste in mine nevoia de a ma ruga mai des decat o fac.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s