Tema de discutie

De cand am aflat ca voi modera “Telefonul Ascultatorului” pe Radio Tasha, deci de la sedinta de duminica, nu am facut altceva decat sa ma gandesc la ce as putea sa fac ca sa iasa cat de cat respectabil emisiunea. M-am framantat in continuu sa gasesc o tema de discutie, stomacul meu a luat-o razna, nervii mei au inceput sa se manifeste si eu sa gandesc din ce in ce mai greu. Se stie ca un creier functioneaza greoi in momente de stres sau de boala.

in seara asta, stand pe net si incercand sa incropesc trumchiul emisiei mele de rock, simpla, de altfel, am primit mesaje de la o foarte veche priwtena din copilarie pe care n-am mai vazut-o de mai bine de 6 ani. Am tinut noi legatura asa cum am putut, insa vietile noastre sunt cat se poate de diferite. Ne cunoastem de 28 de ani, practic o viata de om. Am locuit amandoua sub acelasi acoperis, ne-am ajutat in copilarie una pe alta atat cat puteam, ne-am aparat una pe alta cum stiam mai bine. Discutand cu ea am avut revelatia: Prietenia e tema! E un subiect simplu de discutat, usor de abordat, frumos si plin de nostalgii; va fi ceva bun de folosit in emisiune.

Trebuie sa recunosc ca fara ea n-as fi fost capabila sa ma gandesc la asta. Ii sunt recunoscatoare. Sper sa pot fi cat de cat coerenta, sa pot vorbi liber si sa am emotii constructive. Pfui! Tot mi-e frica. Ma simt ca atunci cand am emis prima data, cand eram atat de nervoasa incat doar radeam si cam atat. Sper sa fie bine.