Exercitiu – In stil baroc

Doar un simplu exercitiu fara semnificatie, doar imagini si senzatii, doar e frig, doar e toamna…

Imi rezerv scrisul inmormantarilor, acele casatorii ale mortilor cu vidul nestiut al intunericului. Sange si umori se scurg pe peretii reci ai camerei, luminata doar de un geamlac la care se ajunge cu greu. Ciori nevazute tipa dincolo de ziduri anuntand toamna. In loc de usa troneaza gratii mancare de rugina. As putea evada de aici, dar nu si din cavoul din mine. As putea redeveni eu dar nu cea de atunci, acoperita de vise. Imbracata in haine de epoca, purtand peruci pudrate cu talc, cu chipuri acoperite de masti impodobite cu perle si pene, dansand cadriluri si facand reverente… Clishe-uri baroce, straine si mult prea prezente. Ma visez razand in hohote, zambind cu subinteles, inotand in multimea de lume stransa ca sa admire sau sa urasca, sa creada sau sa urasca, sa adore sau sa urasca, sa viseze sau sa urasca. Nu sunt parte din ei, nu ma simt de-a lor. Cuceresc bucati de suflet, rece si chircit, pe care le frang ca sa il pot face prizonier in lanturi. Oceane de barbati se lupta intre ei urmand acelasi crez: eliberarea zidurilor, dar nu si a mea.

Ma visez intr-o cladire goala si mucezita, cu geamuri mari si larg deschise, in care apa balteste fara a da vreodata semn ca s-ar evapora, cu tapetul din catifea rosie gata sa cada, cu podele sarite si mancare de cari. O usa se tranteste de perete din timp in timp, pe masura ce vantul rece se inteteste. Perdele din dantela flutura salbatic stand sa se rupa de puterea vantului. Deodata usa s-a inchis si nu se mai lasa deschisa. Iar sub geamuri se iveste prapastia. Din loc in loc zidurile se confunda cu stancile pe care acum cresc in voie muschi si licheni de un verde – galbui. Dincolo de peretii stancosi se afla o padure ruginie de salcami peste care se lasa nori negri amenintatori. Tunete si fulgere imi umplu auzul si-mi acopera gandurile aflate si ele la marginea prapastiei spre nebunie.

-EDEN! Unde esti Eden? Angel?! Angel! Aripile tale negre sa ma invaluie, sa ma protejeze. Nu sunt Tess, sunt doar eu. Cauta-ma! Imi esti strain, nu te mai stiu.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s