Curand va fi bine, o simt.

Dupa aproape un an simt ca imi poate fi cu adevarat bine. Deja incep sa intrezaresc viitorul, asa cum se intampla inainte. Va fi oarecum liniar, dar mult mai linistit decat experientele pin care am trecut in ultima vreme. A fost frumos, a fost intens, dar am pierdut extrem de mult. Castigurile au fost si ele notabile, insa prea putine. O sa imi ramana in minte ca perioada mea maniaco-depresiva, cea in care exaltam de bucurie sau plangeam in hohote. Acum pot spune ca m-am linistit, ca stiu ca o sa imi fie bine cu adevarat.

O sa ii cam creasca pipotica cu ce am sa scriu (Vezi sa nu dea pe dinafara ca e de rau!), dar e apanajul starii de bine pe care o simt si stiu ca trebuie sa mentionez asta. Trebuie sa fiu multumita, totusi, multumita ca am avut ceva important de castigat: o muza, una care m-a socat pana in strafunduri si din cauza caruia am invatat sa accept oamenii asa cum sunt, dar sa nu mai am reale asteptari de la nimeni pentru ca nu vor fi indeplinite. Nu aveam obiceiul sa judec, insa acum cu siguranta nu voi mai face asta niciodata. Am simtit-o prezenta mereu, am stiut-o reala langa mine si mi-a ramas in suflet. Am sa-i reprosez doua lucruri: ca a preferat sa fuga in loc sa mai ramana putin si ca a vrut sa-si demonstreze barbatia in fata femeii care oricum l-ar fi vazut barbat, in carne si oase, si l-ar fi vrut langa ea asa cum e fara sa-si fi dorit vreodata sa il schimbe sau sa se schimbe. In rest toate sunt bune.

Pe blog voi aparea sporadic de acum incolo, nu mai simt nevoia sa scriu asa des. Probabil ca asta a fost greseala mea, una din ele: prea desele postari.

Ei, dar n-are a face. A trecut, important e sa ne amintim din cand in cand cine am fost ca sa stim cine vom fi de acum inainte.

Advertisements

2 thoughts on “Curand va fi bine, o simt.

  1. Diana, nu tine de mine sa aleg acum, tine de mine sa ma las dusa de val. Am fost putin cam prea stapana pe situatie si am pierdut controlul, dar nu imi pare rau. Important e sa ies la liman, altfel o sa raman pe margine si doar o sa privesc, iar asta e cel mai rau motiv de depresie pe care l-am trait vreodata. N-ar fi primul episod, dar pe cuvant ca a fost una din cele mai negre perioade din viata (ma refer la acea perioada, nu la asta).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s