Suvoaie de ploi imi curg din ochi
Si valuri de aburi ma-nconjoara
Tot asteptand sa te intorci.
Dar tu nu vezi, ma stii calcand mii de camasi
Cu gulerul scrobit ce-arata impecabil,
Si asezate frumos, pe umerasul de metal.
Suspine-mi ies din suflet, zilnic, parca,
Visand la ce-am avut si am pierdut rutinei.
Imi amintesc franturi de viata
In timp ce-ti lustruiesc pantofii sa luceasca
Si-ti perii sacourile agatate de usa sifonierului
Nutrind la-mbratisari ce nu mai vin.
Iti cant in gandurile mele
Toate baladele pe care am dansat tinandu-ne de mana,
Oprind in loc din timp, sa sarutam obraji si buze
In vreme ce-ti calc din pantaloni. La dunga!
Sa taie briceag in carnea mea cea vie
Ce pentru tine a devenit un corp inert.
Nu ma mai vezi, nu mai exista clipa
Care-a fost vie, prea dureros de seaca
In care dragoste faceam pe-ndelete
Sorbind agale doruri cu nesat.
Acum ma-nvaluie doar abur
Si-n minte am doar fiare de calcat.
Valentina Vitan 