Lenes, ne privim linistiti, pe indelete.
Nu mai exista pasiune intre noi, doar sensibilitate.
Gurile noastre saruta amurguri de iubire,
Suntem prea lenesi sa ne parasim unul pe altul.
In departare se aud clapele de pian ce ne-au insotit,
dar si acelea se aud in surdina.
Sa ma suporti, sa te suport,
sa dansam acelasi tango lipsit de pasiunea de la inceput.
Clapele inca se mai aud,
soarele e pe sfarsite,
iar noi doi stam imbratisati si ne privim indepung
de parca n-am vrea sa ne uitam unul pe altul.
Amintirile dor, nu mai suntem unul pentru altul
ca la inceput, dar inca suntem impreuna.
Platitudinea ne inlocuieste inimile,
nu ne mai atragem unul pe altul,
dar ne suportam, amintire a ceea ce am avut.
Eu as fugi, tu ai fugi, dar legatura noastra,
desi subreda, inca ne tine legati.
Iti aprinzi tigara dupa sexul prietenesc ce tocmai l-am avut,
imi acopar sanii rusinoasa de prezenta straina si prea prezenta din tine.
Ne respiram unul altuia aerul, dar nu ne departam unul de altul.
Si ne incapatanam sa ne atingem prieteneste,
sa facem sex prieteneste,
de parca datoria noastra pentru trecut inca n-a trecut.
Ne privim agale, fara sentimente,
ne adulmecam inca unul pe altul,
si ne unim singuratici, eu cu mine din tine,
tu doar cu tine din mine.
Singuratatea in doi ne face sa ramanem impreuna.
Iti indepartez o suvita rebela de pe frunte,
imi mangai barbia amuzat.
Ne sarutam prieteneste si adormim.
Soarele nostru a apus, dar noi suntem impreuna. Inca.
Valentina Vitan 