De ce oftezi?

 

De ce oftezi, amurg?

Tu nu cunosti rasariturile zilei,

Esti unul din multi.

Un rasarit e ceva special.

Cu el incepe ziua,

Iar noaptea nu-si doreste sa apara

Inaintea lui.

Esti mult prea trecator.

 

Nimic nu te inalta catre soare,

Ci te scoboara dinspre zi

Si te uita.

Linistea urmeaza dupa tine

Ca o moarte dulce

Cat un somn.

 

Nu iti cunostiĀ drumul,

Nu-l stii,

Apari putin si-apoi dispari.

Nu stiu de esti aievea sau un vis.

Si, totusi, mi se pare,

Ca soarele rasare

Mai rar decat apune.

 

Un rasarit e ca un nou nascut,

Mereu zglobiu si dulce,

Si zambitor, si jucaus.

Aduce viata, o trezeste,

Pe cand tu mori incet,

Mereu, in fiecare seara.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s