Tabloul

In camera abia luminata de fereastra deschisa se afla un pat dublu de mijloc cu cearsafuri albe, doua noptiere din lemn de culoare deschisa, un megafon cu cantece vechi, o comoda si o oglinda de perete. Pe jos se afla un covor colorat in culori pale. Draperiile rosii sunt trase, iar perdeaua zboara alba atingand patul. langa una din noptiere se afla un scaun pe care sta un barbat in costum, grizonat, cu coatele pe genunchi, tinandu-si capul in maini. Din cand in cand ofteaza. Pe pat sta o femeie intr-o camasa de noapte vaporoasa, intinsa pe spate.

-Te-am vazut ieri, nu spune ca nu e asa. Stii bine ca te-am vazut pentru ca si tu m-ai vazut. Ai intors capul, n-ai vrut sa ma cunosti.

-Da, te-am vazut. Ti-am spus ca nu-mi pasa de tine. Nu inteleg ce mai cauti aici.

Barbatul ofteaza din nou. Da semne de agitatie, dar nu se misca de pe scaun.

-Ti-am spus mereu, nu ma interesezi. Tu ai fost mereu piesa mea de schimb, pauza dintre un el si un alt el. Esti mult prea batran pentru mine. Iti pierzi timp.

-Da, stiu, am vazut de mult.

-Si de ce n-ai plecat, de ce n-ai renuntat? Stiai ce ai langa tine.

-Te-am iubit mereu, am sa te iubesc mereu. Am renuntat la oricine pentru tine.

-Nu, eu am fost ratacirea ta, nu trebuia sa renunti la nimic pentru mine. Mi-ai facut jocurile, aveam nevoie de un barbat sa faca asta pentru mine. Nu sunt eu vinovata ca m-ai ascultat.

Femeia se ridica la marginea patului si intinde o mana spre el. El ii prinde mana si o strange din ce in ce mai tare. Femeia incearca sa isi retraga mana.

-Mihai, ma doare, Mihai! Lasa-ma, ma doare!

Dandu-si seama de durerea ei ii da drumul si incepe sa se plimbe prin camera, pe langa pat. Ea se ridica si se indreapta spre fereastra.

-Ce zi frumoasa e afara, nu?

El se apropie de ea si o cuprinde in brate. Incearca sa o sarute, insa ea se impotriveste. Il indeparteaza cu mainile, il prinde de haina, de gulerul camasii.

-Nu, Mihai, nu, ti-am spus ca nu! Te rog sa nu-ti distrugi viata si mai mult decat ai facut-o.

-Nu are nimeni voie sa te aiba, ai inteles? Ne-am jucat prea mult, acum trecem la lucruri serioase. Iti dau tot ce vrei, sunt bogat, iti astern lumea la picioare… Tot ce vrei, ai auzit?

-Mihai, dar nu vreau nimic de la tine. Nu te iubesc, ce vrei mai mult?!

Mainile lui ii apuca gatul si incepe sa o sugrume apasand cu degetele mari pe vena jugulara. Femeia se zbate incercand sa scape. El ii da drumul din stransoare, iar ea cade langa fereastra tusind si cu ochii inlacrimati.

-Nu meriti sa mori, ai auzit? Meriti sa traiesti, sa iti aduci aminte in fiecare secunda ca ai fi putut muri din cauza mea. Ne vom mai intalni si ai sa iti aduci aminte de ura mea.

Femeia se aseza cu capul pe pat lasandu-si mainile pe langa corp. Barbatul iesi din camera trantind usa in urma lui. Perdeaua se ridica din nou mangaind chipul frumos al femeii.

-Of, Mihai! Orice as fi putut sa fiu, numai a ta nu. Si tocmai de asta te iubesc, pentru ca nu vei fi niciodata al meu. Mi-am asumat intotdeauna ceea ce fac, si daca as fi acceptat sa fiu iubita ta as fi sfarsit urandu-te. Nu meriti, Mihai, nu meriti.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s