Ianuarie: trei carti.

1. Iarna vrajbei noastre – John Steinbeck

Mi-a placut mult. Reflecta societatea noastra, cea fara constiita si inrobita de idealuri de care nu are neaparata nevoie.

Noi am ajuns nişte moşieri fără pământ, comandanţi fără oştire, călăreţi fără cal. Nu vom putea deci să supravieţuim. Poate de aici porneşte una din cauzele transformării mele. Nu vreau, şi n-am vrut niciodată, să am bani numai de dragul de a-i avea. Dar banii sunt necesari pentru a mă menţine într-o categorie cu care sunt deprins şi în care mă simt bine. Toate acestea s-au elaborat desigur, în acel domeniu obscur, dincolo de graniţa conştientului. Au ieşit la lumină ca o convingere, ca un gând

Personajul principal isi analizeaza cu cinism trairile, dorintele si nevoile lui si ale familiei sale. Insa asta nu-l impiedica sa tradeze, sa recurga la nelegiuiri si sa devina nefericit cu alegerile sale.

Concluzia se trage de pe la jumatatea cartii:  “Banii nu numai că n-au suflet, dar n-au nici onoare sau memorie. Banii devin în mod automat demni de respect, dacă reuşeşti să-i păstrezi un timp îndelungat. Să nu credeţi că eu condamn banii. Îi admir foarte mult

2. Testamentul lui excentric – Jules Verne

Un axcentric bogatan din America, pasionat de un joc de societate, decide inainte de moarte sa adapteze acest joc la marimea SUA. Jucatorii trebuie sa fie in numar de sapte si sa fie gata oricand sa calatoreasca, asa ca alege la intamplare sase locuitori ai orasului Chicago, la care se adauga un misterios om care se prezinta doar cu initiale. Traseul fiecarui personaj e stabiliit prin aruncarea zarurilor.

Romanul descrie frumusetile statelor componente ale SUA prin care se perinda personajeleprecum si  peripetiile pe care le au in drumurile lor.

3. Jurnalul fericirii – Nicolae Steinhardt

E una din putinele carti fata de care am dezvoltat obsesie inca de dinainte de a o citi.  Ma rugase o colega sa o descarc pentru fata ei si mi-am zis ca trebuie neaparat sa o incerc.

E povestea adevarata a lui Nicolae Steinhardt, evreu crestinat in temnita inchisorii de la Jilava (episod povestit atat de frumos ca mi-au dat lacrimile citindu-l): “Iatã, eu am cunoscut pe Hristos prin Taina Sfântului Botez, ca Pavel pe drumul Damascului, cãci altfel cum se poate explica starea de fericire pe care am trãit-o eu, imediat dupã sãvârsirea botezului, de cãtre cãlugãrul meu (preot Mina), decât cã botezul este adevãrat, cã Sfintele Taine sunt adevãrate”

Inainte de a-l vedea ca pe un om al lui Dumnezeu l-am vazut ca pe un om. Asa se infatiseaza in fata cititorului. Jurnalul povesteste neajunsurile temnitelor comuniste, torturile la care sunt supusi, durerile sufletesti mult mai profunde decat cele trupesti, comportamentul temnicerilor fata de ei.  In paginile lui sunt trecute franturi de istorie, destine chinuite de o idee care trebuia sa devina universala, dar care nu era nationala.

Se numeste Jurnalul fericirii pentru ca in inchisoare si-a gasit fericirea adevarata, cea de a fi crestin ortodox si de a-l sluji pe Dumnezeu. La final ajunge la concluzia ca doar in temnita a fost cu adevarat fericit pentru ca, in ciuda gratiilor si a zidurilor sumbre, el era liber.

“Nebun, e nebun. Uite-1 cum mănînca arpacaşul, îl lasă să se răcească şi-1 mănîncă rece. – Nebun, e nebun de-a binelea. Uite cum înfulecă arpacaşul fierbinte, de parcă n-ar putea să-1 lase să se răcească niţel. Şi pe urmă se miră că-1 apucă burta. – E nebun, domnule, e nebun de legat, ţine căniţa în mîna stingă şi se spală cu dreapta. Anormal, să ştii că-i anormal. – Dement, dement cu devărat, la ce te poţi aştepta din partea unui om – om, vorba vine – care se spală la fund ţinînd cănuţa în dreapta şi-şi dă cu apă cu stînga. -Nebun, cînd îl cauţi se spală, d’aia n-avem pic de apă. – Nebun şi puturos, nu se spală cu săptămînile, l-ai văzut vreodată apropiin-du-se de căldare? – Nu ţi-am spus că e nebun, uite-1 cum se culcă cu faţa în sus şi cu batista pe ochi. – Da ce sunt nebun şi smintit ca el sa
dorm culcat pe o parte şi neacoperit pe ochi să-mi stric vederea? – Nebun, numai un nebun mai poate admira pe Sadoveanu şi pe Arghezi. – Trebuie să fii nebun, oricare ar fi fost netrebnicia atitudinii lor politice, să nu-ţi dai seama de nepieritoarea valoare literară a unui Sadoveanu sau Arghezi. – E omul nebun şi n-ai ce-i face, învaţă versuri de dimineaţă şi pînă seara. – Să ai prilejul de a învăţa poezii aşa frumoase şi să nu-1 foloseşti e nebunie curată. – Nu vezi că nici nu stă măcar pe tun, abia se aşează că s-a şi ridicat. -Nebun… stă de nu se mai termină pe tun, oameni ca ăştia, s-o ştii, îşi merită pedeapsa.
Nu e numai războiul tuturor împotriva tuturor ci şi o certificare generală şi reciprocă a stării de nebunie. Peste puţin timp înţelegi că nimeni nu e nebun ori, şi mai bine, că toată lumea e niţel nebună…

Oricum, de cîte ori aud e nebun, surîd şi mă scutur, cu toate ca văd că nici o convingere nu-i mai bine ancorată decît aceasta: toţi ceilalţi sunt nebuni, numai eu sunt normal. Omul superior, zice doctorul Al-G., este cel care-şi consolidează lungimea de undă personală de emisie şi totodată îşi lărgeşte neîncetat gama de recepţie.
– Despre nebunie am mai învăţat ceva: că principalul – în închisoare ori în situaţii-limită – este să nu înnebuneşti. George Orwell (1984): nu izbutind să te faci auzit, ci rămînînd zdravăn la minte duceai mai departe moştenirea omului. De ce? Pentru că nebunia este contagioasă şi pentru că orice regim totalitar este şi nebun.
Este. Dar pe de altă parte, dialectica: mulţi s-au ţinut tari numai pentru că erau nebuni. Nebunia a fundamentat numeroase cazuri de păstrare a demnităţii. Poate fiindcă insul stăpînit de o monomanie dispreţuieşte mai uşor decît alţii ispita bunurilor.
Nebun. Am şi eu o reputaţie de nebun bine stabilită, mai ales printre amicii evrei. Ce bine mi-a prins nebunia aceasta în ultimii douăzeci şi cinci de ani. Ce mă făceam dacă nu eram nebun? înnebuneai! îmi răspunde raţiunea.”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s