M-am ferit de film si m-am ferit si de carte. Atata publicitate m-a facut sa simt lehamite si sa refuz sa aflu despre ce e vorba. Apoi, pentru ca am facut rost de carte in format audio, am decis sa incerc sa o citesc. Filmul n-avea cum sa imi scoata in evidenta eroina si eram sigura ca voi gasi pasaje care in film nu vor aparea. Ma bucur ca am citit inainte cartea.
Bridget e o femeie obisnuita plina de frustrari, dependenta si obsedata de lucruri bizare, care tine cont si isi gaseste scuze in momentele in care depaseste limitele impuse de ea insasi, care se decide sa renunte la mancare imediat dupa ce termina croisantul cu ciocolata pe care tocmai il mananca, care devine dependenta de smoothies si revine mereu asupra deciziei de a se lasa de fumat, care isi face autocritica de cate ori se imbata sau depaseste greutatea dorita. E tipicul femeii obsedate de frumusetea impusa de manechine, care traieste dupa modele extrase din articolele revistelor si isi imagineaza o viata romantica pe care e constientaca nu o va avea alaturi de barbatii din viata ei. De cele mai multe ori am gasit-o naiva, usor influentabila de cei din jur, prostanaca in relatiile cu ceilalti… Adica tipic femeii superficiale cu pretentii de femeie citita si culta. La un moment dat ajunge chiar si ea, cu oarecare ronie, la concluzia ca e superficiala, insa reuseste sa nu lase asta sa se vada pe chipul ei.
Cartea e usoara. Am citit-o in doua zile si m-a amuzat teribil. Nu prea inteleg de ce s-a facut atat de multa tevatura pe seama ei si a filmului, insa nu m-a dezamagit prea tare.