Eveniment

Nu multi ajung la 50 de ani de casnicie. Anul asta am aflat ca exista cineva in “neamul meu cel mare si urat” care a ajuns la un asemenea record. Presupun ca nu le-a fost usor, casatoriti de  tineri (el mai mare decat ea cu 12 ani), au ajuns sa isi ignore unul celuilalt nervii si au facut tot posibilul sa nu intre nimeni intre ei si asa si-au trait casnicia. Anul trecut s-au gandit sa isi celebreze anii impreuna si au facut duminica trecuta o a doua nunta. Abia asteptam evenimentul asta, ma gandeam la el ca la ceva extrem de important. Bani prea multi n-am avut, insa le-am facut cadou o icoana facuta de mine (am uitat sa o fotografiez) si alte cele necesare gospodariei. Cand au vazut icoana au plans, atat de tare s-au bucurat. Nu multi au fost de acord cu organizarea unei astfel de petreceri, insa chiar si ei au venit.

Ce m-a frapat seara, dupa ce s-a strans masa a fost ca mirele ne-a spus ca daca mireasa va muri inaintea lui distruge toata casa si isi pastreaza o camaruta pentru el. N-au copii, desi au incercat sa infieze (chiar si pe mine au vrut sa ma infieze dupa ce a murit tata) si, probabil, asta e unul din regretele atenuate de trecerea timpului. Nepoti au prin preajma asa ca vor fi destui care sa aiba grija de ei de acum incolo. Adevarul e ca atunci cand ma gandeam la atata amar de viata (el 79, ea 67) m-am speriat si m-am rugat sa nu traiesc atat. La ce bun atata viata cand in fata ta n-ai decat ani de munca si… cam atat?! Iertata-mi fie nesimtirea, dar nu e de ajuns sa traiesti si sa muncesti ca sa ai doar ce manca si unde dormi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s