Despre suflet si trup

Azi vorbeam cu un preot de la catedrala car ma intreba de c nu mai trec pe la biserica. Ca o culme a ironiei, despre asta vorbisem azi dimineata cu mama unui copil cae-mi spunea ca s-a saturat sa mai cheme preotii la pomenire pt ca vin toti si cer si pachete si bani. Mi-a fost putina rusine sa i spun preotului ca biserica m-a dezamagit cumplit, dar am spus-o. Bineinteles, el a concluzionat ca m-a dezamagit Dumnezeu, insa i-am explicat ca Dumnezeu nu e de vina ca pastorii pusi sa pastoreasca turmele Lui fac din slujba lor o afacere si nuse gandesc prea mult la sufletele oamenilor de rand. Si-a dat seama ca ma refeream la catedrala din Mioveni pentru constructia careia s-au chltuit sume enorme si se vor mai cheltui si de acum incolo.

M-am gandit la asta tot drumul spre casa (adica vreo 10 minute) si am tras concluzia:

Cu cat trupul devine mai artificial cu atat mai mult subjuga sufletul, mintea si spiritul facandu-le sclave dorintelor lui.

Pentru mine biserica nu mai are sens. Singurul lacas de cult la care voi merge va fi Manastirea Namaiesti pentru ca ala a fost singurul loc in care am simtit pace. Pana la urma, asta e tot ce imi doresc de la viata.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s