Mila!

Da, din nou mila. Iar si iar, aceeasi mila de care mi-e lehamite. Prefer sa stiu ca rad decat sa le fie mila. Ok, sunt asa cum sunt, dar nu e vina nimanui, nici macar a mea. Alegerile au fost facute de destin, nu de mine. Nu stau cu mana intinsa cand vreau sa cer un credit de la banca pe care il voi da inapoi inzecit sau insutit. Nu sunt singurii de la care primesc raspuns negativ pe motiv de dizabilitate. Nu cer privilegii pt ca sunt asa si nici nu am voie la asa ceva. Cand un profesor mi-a dat 10 pt ca i s-a facut mila de mine am cerut sa fiu evaluata pe merit si m-am multumit sa mi se dea nota mai mica decat sa primesc note din mila. Am un creier care judeca mai prost decat unii si mai bine decat altii, dar am si o personalitate care prefera sa traiasca in onoare si dreptate. Nu mi-e rusine cu mine pt ca stiu ca am ceva ce altii nu au. Cu putin mai multa lupta am reusit sa fac multe, chiar daca au fost ani in care a invins depresia. Sunt constienta de vorbele spuse din barba, sunt constienta de felul in care ma privesc, dar sunt si mai constienta ca merit mult mai mult decat mila lor, ca indiferent de situatia in care sunt nu stau cu mana intinsa si nu cersesc ajutor ca sa traiesc decent. Nu vreau sa fiu mai rea, nu vreau sa fiu mai buna, nu duc lupte de sisif cu mine insami ca sa ma placa lumea, vreau sa fiu eu si nimic mai mult. Nu am cerut ajutorul, consider ca sunt in stare sa muncesc atat cat imi este dat sa fac asta, insa nu sunt un om mai putin pt ca sunt asa cum sunt. Sunt un om integru cu un caracter puternic care nu se asteapta la prea multe de la cei din jur. Nici asteptarile de la mine insami nu sunt prea multe. Imi place sa ma bucur cand trec peste anumite asteptari pt ca asta imi creste respectul fata de mine. De asta m-am apucat si de desen. Ma ajuta sa imi evaluez capacitatile si ma face sa ma destind.

Si inca nu-mi iese din cap moartea Alinei Miu. Azi mi-am mai adus aminte de o moarte la fel de “nejustificata”, cea a lui Bogdan Campeanu. Si unul si altul au ales cea mai scurta cale. Eu m-am obisnuit sa lupt cu mine, altfel as fi facut-o de mult.

Advertisements

2 thoughts on “Mila!

  1. matilda June 6, 2012 / 7:18 pm

    Vali, priveşte-i TU cu milă pe cei care te privesc astfel.
    N-au înţeles nimic…

  2. valive June 6, 2012 / 10:16 pm

    @Matilda: Ii privesc cu mila doar pe cei care nu merita respectul celor din jur din cauza rautatilor gratuite pe care le fac. Ceilalti incep sa imi fie indiferenti. Mi-as dori sa ma calesc asa de tare incat sa nu mai aud si sa nu mai vad nimic din ce e gratuit si inutil. Dar mai am mult de munca pana la asa ceva.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s