Povesti

Pt ca tot mi-e rau prefer sa fac ceva ce-mi place, adica sa ascult povesti. Sunt atat de frumoase ca ma fac sa visez odata cu personajele. Si ne gandim ca le cerem copiilor sa nu mai viseze si sa se poarte ca niste oameni maturi de la varste prea fragede. N-avem nici un drept sa ii maturizam fortat. Fara copilarie adevarata vor fi din ce in ce mai inadaptati. Le cerem sa invete si atat, de parca asta e singurul lor scop in viata, dar scopul lor adevarat e sa viseze si sa isi duca copilaria pe aripi de poveste, sa se joace si sa invete prin joaca lor. Poate ca sunt de moda veche, dar sunt de parere ca un copil nu poate fi responsabilizat cand parintele are chef sa-i dea pe mana un telefon mobil, cand parintele ii cumpara haine de firma sau accesorii, cand fetitele nu fac altceva decat sa comande produse de infrumusetare si haine la moda si baietii se intereseaza doar de fotbal si de masini.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s