Zilele astea am renuntat sa mai fac ceva din cate trebuia sa fac pt scoala. Am facut vreo 10 planuri de lectie si cam atat. De mult n-am mai avut timp putin pt mine si, desi nu sunt intr-o perioada tocmai buna pt asa ceva, am decis sa lenevesc si sa citesc o carte. Descarcasem de acum vreo 2 luni “Memoriile unei gheise” de pe net si am decis ca acum e timpul sa o citesc. N-am terminat-o, dar are atata frumusete in ea incat mi-am dat seama cat de mult am pierdut necitind-o. Personajele sunt magnific create. Desi e o poveste de dragoste nu poate fi numita chiar o poveste de dragoste. E mai mult o poveste de viata, e viata unei copilite care se indragosteste de un barbat mult mai in varsta ca ea care ii arata bunatatea mangaind-o si oferindu-i o inghetata si care devine gheisa doar pt ca isi dorea sa-si clateasca ochii cu chipul lui din cand in cand. Cartea e magnific creata tocmai pt ca descrie atatea traditii legate de gheise, artele pe care acestea le invata si tratamentul inuman la care sunt supuse pt a ajunge intruchiparea dorintelor barbatilor, adica niste papusele de decor cu bune maniere si miscari elegante in fata carora barbatii sa saliveze. M-am indragostit de carte de-a dreptul. Sper sa mai am parte de o lectura asemanatoare anul asta.
-
Follow
Following
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Valentina Vitan 