Braille

Cei de la scoala mi-au mai dat anul asta prin ianuarie inca o copilita la care sa merg si cu care sa fac lectii pe post de itinerant. Fata zareste doar lumina, dar are norocul sa stie sa scrie si sa citeasca in Braille. Are chiar si ustensile de scris (placuta si punctator) precum si hartie de scris. Sufera de un sindrom extrem de ciudat care-i afecteaza foarte multe organe, si fiind sindrom nu i se cunoaste cauza. Ultima data am pus mana pe o placuta si pe un punctator cand am plecat de la Bucuresti, insa m-am gandit ca braille-ul nu se uita asa repede. Si asa, am avut destul de tras de pe urma lui in copilarie, deci nu prea aveam cum sa uit sa scriu si sa citesc. M-am gandit ca e la fel ca mersul pe bicicleta, insa nu ca as fi mers eu vreodata pe bicicleta singura, fara sprijin. Si am avut dreptate. Fata avea de dat niste lucrari scrise si ne-am folosit de Braille chiar foarte bine. Insa pana am trecut eu la scris de lectii pe care ea sa le citeasca si am descoperit ca incurc litere. E drept ca si in copilarie incurcam litere, insa acum chiar mi-era frica sa nu scriu gresit pt ca fata ar fi fost incurcata, ar fi recurs si ea la acelasi fel de scris doar pt ca eu am scris asa.

Azi m-a intrebat una din colege care lucreaza cu un copil cu deficiente de vedere daca stiu vreo organizatie sau institutie care sa predea Braille, probabil avea nevoie de puncte. Am zambit pt ca de fiecare data cand aud de asa ceva ma gandesc la cat de mult tin nevazatorii la institutionalizarea copiilor cu deficiente de vedere in scolile speciale, iar cei care ajung sa cunoasca acest alfabet sunt doar aceia care lucreaza intr-una din scolile speciale pt nevazatori sau au fost acolo si au plecat. Cat despre judetul Arges, numar pe degete putinele cadre didactice care sa stie Braille si care sa il poata folosi pt a-i ajuta pe elevii cu care lucreaza. Majoritatea care stiu sunt fie in scoli speciale pt nevazatori, fie aleg sa faca altceva, dar tot pt nevazatori. Eu am ales o alta varianta, insa nu stiu cat de mult voi rezista aici. Au existat perioade in care mi-as fo dorit sa revin de unde am plecat insa sub o alta forma, aceea de profesor. Mi-ar placea, insa daca ajung acolo voi avea nesansa sa ma plafonez, lucru care duce la plictiseala, iar eu ma plictisesc repede.