Ieri dupa-amiaza am avut sedinta la Valea Mare. Trebuia sa ma prezint, altfel aveam parte de mustrari. Desi ma asteptam sa fie foarte plictisitoare, sedintele sunt chiar interesante. E drept ca vorbesc altii si nu eu, insa nu ma deranjeaza deloc asta, chiar imi place. E primul meu an si e normal sa se intample asta.
La sedinta directoarea vorbea despre copiii problema din centrul de la Valea Mare. Dadea si exemple, dar nu ca as fi stiut despre cine vorbeau ei acolo. Mi-a placut mult de tot un lucru pe care l-a spus ea: daca nu ai intelegere pt nevoile lor nu ai ce sa cauti intre ei. Copii se gasesc oricunde, insa intr-un centru pt copiii cu nevoi speciale nu poti ramane daca nu ai tragere de inima spre ei. Si, mai ales, nu iti poti permite sa tragi la raspundere niste parinti pt comportamentul lor pt ca familiile lor traiesc niste drame, asta doar daca nu esti intr-o situatie asemanatoare (si aici, am simtit un mic apropo la mine, dar numai putin 😛 ). E adevarat asta, vorbeam si eu acum ceva timp despre acceptarea de catre parinti a deficientelor copiilor lor. Ei sunt doar niste victime ale circumstantelor, insa asta nu inseamna ca trebuie sa se poarte cu mana intinsa peste tot pt ca ei au de crescut un copil cu deficienta si tuturor trebuie sa le fie mila. Mama e cel mai bun exemplu de parinte orgolios care n-a acceptat prea mult ajutor din partea altora doar pt ca noi aveam o deficienta. E drept ca nici acum nu a acceptat deficienta noastra, insa a reusit sa se impace cu ideea ca noi suntem altfel decat ceilalti, lucru care o bucura enorm de cele mai multe ori.
O concluzie a zilei de ieri am tras-o aseara: nu poti lucra cu oricine numai pt ca ai sansa sa primesti un salariu mai mare. Copiii cu deficiente te vor iubi pana la cer daca ii accepti pt ceea ce sunt, daca le accepti deficientele si daca ii respecti. Copiii cu deficiente sunt mai iubitori si, uneori, chiar mai intelegatori decat cei normali. Cei mai multi dintre ei sunt invatati cu mai putin, deci vor intelege mai usor lipsa unor lucruri pe care ei le vor. Si, lucru important, nu poti lucra cu ei daca nu ai putina exigenta. Rezultatele nu sunt ca ale unor copiii normali, dar asta depinde si de deficienta lor. Numai un profesor la o scoala speciala poate intelege cata munca se depune pt ca un copil de 5 sa obtina un 7 sau chiar 8, insa satisfactia rezultatului obtinut de el e uriasa. Abia atunci stii ca esti un profesor bun.
Valentina Vitan 