Coade si victorii

Scria Califaru’ azi despre imbecilii votanti de Basesti si de victoriile lor la stat la cozi interminabile. Trebuie sa-mi fac si eu un hara-kiri, jujitsu –  sau cum s-o numi, ca uit mereu – din cauza ca l-am votat si eu, deci si eu ma numesc imbecila. In imbecilitatea mea de atunci nu vedeam nici o alta cale de urmat. Cine a decis sa lase poporul sa decida soarta tarii a facut un lucru cat se poate de rau. Oamenii nu stiu sa decida, cel putin nu la noi. Nu sunt in stare, eu n-am fost in stare sa decid. Probabil ca acum era altfel daca nu iesea el, Basescul suprem, “Il re del niente”. Cam asta e definitia Basescului si i se potriveste de minune.

La “coade” am stat si eu o viata, am invatat sa astept, lucru care nu e chiar atat de rau. La fel am facut si acum o luna, o coada de peste 12 ore. Intr-un final, am iesit de acolo victorioasa si cu capul plin de nervi si nesomn, dar am iesit victorioasa. Numai Basescu imi seamana, insa el iese dupa o jumatate de ora cu capul plin de alcool si de tutun din Golden Blitz, desi victorios. El nu e obisnuit sa astepte, si cine isi permite sa il puna pe “Alcoolimea Sa” sa astepte? Daca oamenii nu fac ce zice el atunci ei vor avea de tras. Oamenii astia, multimea asta, trage de pe urma… impotentei sale. La fel si Boc imi seamana. El iese de la Basescu cu capul plin de scuipat si cu curul vraiste dupa numai 10 minute, dar e la fel de victorios. El stie sa astepte: o firimitura de la masa regelui, o inujuratura de sfinti, mame, tati si alte rude directe sau indirecte e tot ce are nevoie bufonul regelui Basescu. Fara astea nu ar exista, fara “atentiile” astea periodice l-ar uita lumea. Si apoi tine alte cuvantari, mai sapa o jumatate de metru, mai coseste cativa centimetri de iarba… Pe Nutica nu o stiu victorioasa astfel. Ea nu-mi seamana. Ea isi permite sa cumpere perdele de zeci de mii de euro (n-o sa-mi iasa din cap chestia asta pana ce nu uit de ea, Nutica), ea isi permite sa iasa in Vuitoanele cele arhi-noi si sa dea pantofi cu toc la femeile batrane de la tara pe post de ajutoare de la stat. Poate de la stat degeaba, ca de la ea nu vine nici o lacrima. Ea e eterna Penelopa, cea vesnic asteptanda, tricotand, mopuind, spaland geamuri sau dand cu matura. In rest nu stie nimic, e curata ca lacrima pe care nu e in stare sa o verse. N-are spirit in ea, n-are constiinta, e putreda si stie asta.

Ce ma deosebeste pe mine de ei? Victoria mea e una reala, cu victoria mea imi traiesc ziua de maine. Victoria lor e trecatoare, victoria lor nu-i umple de mandrie. Ei vad doar ziua de azi si banii din buzunar. E drept ca eu am ramas cu mustrari de constiinta de pe urma votarii, insa imi asum asta. Ei sunt in stare sa isi asume impingerea Romaniei in prapastie?

Advertisements

4 thoughts on “Coade si victorii

  1. Eu zic că da… sunt în stare să-și asume împingerea țării în prăpastie… dar nu ca fiind un eșec, ci, din contră, ca o victorie… de ce spun asta?… fiindcă eu am învățat că un om care e în stare să mintă un popor va fi la fel de indiferent de destinul acestuia… iar dacă pui punctul pe “i” recunoscând că există interese care urmăresc chiar declinul țării, atunci ecuația e completă și te poți bucura de circul clasic, stând în fotoliul tău și urmărind jocul de teatru magnific al marionetelor care “conduc” (păcălesc) țara. 😉

    ps: nu te îngrijora că ai ales greșit, fiindcă oamenii nu-și aleg destinul prin vot, ci metoda de execuție… ăștia nu-s oameni plini de iubire care să ne întrebe binevoitori cât de frumoasă vrem să ne facă viața, ci adevărați călăi care te ajută să-ți pui gluga pe cap ca să nu vezi când ți-l taie.

  2. @Valive, nu iesi niciodata victorios dintr-un exercitiu de umilinta. E ca si cum am accepta ca pe vremea lui ceausescu, dupa o coada de 4 ore la pui, punga cu gheare sa fi fost trofeul.

  3. @Florin: Toti au mintit extrem de mult, si asta fara nici o exceptie. Nu cred, totusi, ca nu exista macar un om, un individ, care sa-si faca griji pt cei pe care ii… pastoreste, ca sa spun asa. Un lider bun e un lider care baga in buzunar exact atat cat sa nu se vada lipsa, dar caruia ii pasa si de ce lasa in urma lui. Din cauza asta el va fi atent cu cei pe care ii conduce.
    @Lilick: Ba eu cred ca se poate iesi victorios dintr-o umilinta. Faptul ca iesi cu capul sus si nu cu coada intre picioare e o victorie, stii ca poti mai mult, cateodata umilinta te face constient de tine, devii mai mult decat o statistica. Asta numesc eu victorie. Eu am invins atunci, n-am infrant, ca sa-l citez pe Geoana (n-am nici cui spune “dragostea mea”, ce-i drept).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s