Nici nu stiu cu ce sa incep. Cred ca o sa incep cu seara de alaltaieri cand sora mea mi-a spus ca o sa fie a doua zi sedinta publica la Liceul “Astra”. In momentul ala am realizat ca o sa iau post si am inceput sa plang ca descreierata de fericire. Ai mei dormeau, asa ca i-am trezit ca sa le spun. Eram sigura ca o sa iau, dar nu stiam unde. La drept vorbind, in momentul ala nici nu mai conta unde, important era sa fie. Noaptea am dormit zambind si avand lacrimi in ochii. A doua zi m-am prezentat acolo cu gandul ca o sa termin repede. Eram programati la 3 dupa-amiaza, dar am fost acolo la 1 jumatate. Trebuia sa stiu ce va fi, cum merg lucrurile, care posturi s-au luat la continuitate, ce posturi mai sunt libere… Inspectorii erau la Liceul “Balcescu” dand posturi altor specializari. Specializarea mea era ultima, asa ca mi-am zis ca la 4 o sa merg acasa. La 3 nu era picior de inspector la “Astra”, asa ca ne-am asezat pe banci ca sa asteptam. La 4 ne uitam deja sa vedem ce inspectori vin, dar directorul liceului ne anunta ca inspectorii vin la 5. Se face 5, la liceu nu a venit nimeni. La 6 ne-am trezit langa noi cu un reporter de la “Realitatea” care ne intreba de zor daca nu ne-am saturat sa asteptam atat. Nici nu-l auzisem pt ca venise tiptil langa noi si avea ascuns si microfonul la spate. Se stia ca de luni, de cand incepuse sedinta publica, inspectorii au stat si pana la 12 noaptea ca sa dea posturile de suplinitor candidatilor. Am fugit de ei, n-aveam chef sa stam la interviu. Fotograful ne-a spus ca n-are rost sa ne ascundem, ca ar trebui sa discutam despre sistem si despre felul in care ne trateaza. Replica noastra a fost ca pt painea amara pt care avem dreptul sa muncim trebuie sa stam. Cameramanul ne-a filmat, desi ii cerusem sa nu faca asta. Portarul nici nu era atent la ce se intampla. Nu-l interesa ca in scoala erau ziaristi, desi legea le interzice accesul acolo fara aprobarea directorilor.
Era 7, inspectorii tot n-au venit. Deja eram atat de plictisiti si de batuti de soare incat am inceput sa facem glume pe seama inspectorilor. Unii dintre noi care vedeau vreo ambulanta trecand incepeau sa spuna ca acolo se afla inspectorii si ambulanta ii duce la spitalul de nebuni, altii vedeau masini de politie si spuneau ca vin escortati ca sa nu fie batuti, altii se uitau dupa Dacii si isi inchipuiau ca au venit incognito. Abia la 9 si-au facut si ei aparitia. N-aveau cum sa ne amane pt ca a doua zi aveau alte specializari si alti candidati. Ce sa mai!? Am plecat de acolo la 1 noaptea. Ce-i drept, si cu post, exact acolo unde voiam eu, pe specializarea pe care am vrut eu sa lucrez. Am luat a 6-a din 12, cati eram. Cand mi-am auzit numele parca mi-era strain, parca nici nu era al meu, dar m-am ridicat in picioare cu buletinul in mana ca sa imi iau postul. Si am iesit plangand, de nervi, de oboseala, de plictiseala, de emotii… Nici nu mai eram in stare sa vorbesc, zambeam si plangeam in acelasi timp.
Acum sunt extrem de obosita pt ca n-am dormit aproape deloc, iar cand am dormit am visat ca mi se lua postul. Nu vreau sa ma bag inca in pat, vreau sa savurez inca momentul de asta noapte.
Valentina Vitan 