Azi de dimineata (dimineata la mine inseamna 11 am) ma trezeste interfonul. Buimaca de somn reusesc sa ma trezesc, dar ajunge mama inaintea mea la interfon sa intrebe cine e. “Coboara jos cu un buletin.” se aude o voce de barbat sictirit ca trebuie sa raspunda. Mama mai intreaba o data cine e si aceeasi voce raspunde pe acelasi ton: “Hai jos cu un buletin. Sunt cu ajutoare de la primarie.” Ajutoare de la primarie? Ciudat, n-am primit niciodata, iar cand am primit am renuntat la ele fara sa ne gandim prea mult. Coboara mama (pe langa ea se strecoara si cele mici latrand in nestire) sa vada ce ajutoare poate sa-i dea ei primaria. Cea mica (catelusa) se repede la femeia care era cu lista de “handicapati si pensionari” sa o muste. Probabil simtea ea ceva nesanatos la dansa.
Pana sa cobor o vad pe mama urcand cu doua bacsuri in brate: faina si zahar. Alte doua bacsuri asteptau sa fie ridicate de jos. In total 30 de kg de faina si 8 kg de zahar pt doua capete cu handicap cate locuiesc in casa. Se uita mama la ele si incepe sa rada: “Si acum ce sa fac cu ele? Nu le pot vinde ca sunt de la Uniunea Europeana si astea au interzis la vanzare. Cred ca o sa dau din ea pe la rude. Doar n-oi face paine zilnic ca sa umflu factura de gaze ca asa au ei chef. Ma ajuta cu faina si ma lasa sa platesc milioane la gaze.” Adevarul e ca e buna faina. Cozonacii ies extrem de buni facuti din faina din asta de la UE.
Valentina Vitan 