Jurnalul unui student – “Nevoia de carte”

Un student cu aer de boem intra intr-un anticariat. Aerul lui boem se transforma in placere, o placere atat de mare incat chipul lui se lumineaza. Anticarul, un batranel inalt si osos, se lumineaza si el la fata cand il vede pe tanar. Se pare ca se cunosc si isi pastreaza un respect reciproc pentru ca tanarul se indreapta rapid cu mana intinsa catre tejgheaua unde batranul isi vinde cartile ca si cum salutul intre ei ar fi cel mai important lucru pentru tanar.

– Buna ziua.

– Buna ziua. Cu ce va servim azi?

– Acelasi lucru ca intotdeauna: carte.

“Sunt unii oameni ahtiati dupa carte, carte de orice fel, orice marime, orice grad de dificultate. In anticariat am sansa sa gasesc de cele mai multe ori ce vreau. Ma vad inconjurat de carti si parca nimic nu exista pe lumea asta decat paginile, miliardele de pagini din milioanele de carti. Ador mirosul lor. Nimic din lume nu e mai frumos decat o carte, un gand scris de cineva pe care te obligi sa il studiezi inainte pentru a-i intelege opera. Parca mi-e si teama sa respir intre atatea cuvinte, extrem de multe cuvinte, asezate pe hartie, tiparite…”

– Saptamana asta vreau Toma D’Aquino. Ca de fiecare data, sunt dispus sa platesc oricat pentru carte.

– Da, va inteleg. Sunteti tanar si aveti nevoie de cunoastere. Va vad intr-adevar pasionat de carte si asta nu e deloc rau. E ciudat sa va intreb eu, un anticar, dar de ce atata carte?  Ce va inspira cartea?

– Cartea inseamna totul. Ma vad aici, intre atatea rafturi pline si le-as cumpara pe toate. Am nevoie de carte ca de aer. Cartea inseamna gandurile cuiva care a avut atata putere intelectuala incat sa si le astearna pe hartie. E greu sa spui cu adevarat ce gandesti, insa un scriitor nu ezita sa faca asta indiferent de cate piedici intalneste in drumul lui spre publicare. Cartea are suflet, a fost atinsa de zeci si sute de oameni, i-au sorbit literele, au fost bucurosi sau tristi… Eu asta caut in carti: sufletul oamenilor, nevoia lor de a intelege si de a invata. O carte n-o citesti ca sa o uiti mai apoi, o carte o iubesti ca pe o amanta pasionala. Vei gasi in ea orice, mai putin dezamagire. Plus ca e un prilej prielnic sa iti dezvolti imaginatia. Daca se intampla sa nu-ti placa o carte e pentru ca nu ai stat indeajuns sa o studiezi, sa iti imaginezi starile prin care acei oameni, scriitori si personaje, trec ca tu sa poti citi despre ei.

– Cred ca un om ca dumneavoastra isi defineste studiul. Ce studiati?

– Literele. Cineva mi-ar spune in gluma ca eu abia incep sa invat pe A si pe B, insa eu studiez felul in care ele au reusit sa influenteze viata oamenilor.

– E atata pasiune in vorbele dumneavoastra. Cred ca v-ati simti implinit daca ati lucra intr-o biblioteca, asa-i?

– Nu, nu intr-o biblioteca. Nu suport sa stiu ca imprumut cartile unui ignorant sau unui pustan care o va rasfoi doar ca sa spuna ca a inteles esentialul. Prefer sa am biblioteca mea acasa. Deci, aveti Toma D’Aquino?

– Da, avem un volum aici, insa e prafuit si…

– N-are nimic. Voi avea eu grija sa prinda stralucirea de care are nevoie. Ce volum este?

– Summa Theologiae. E veche si costa cam mult… Dar stiti ce? Dumneavoastra o veti primi cadou de la mine. N-are importanta cat costa.

Tanarul il priveste neincrezator pe anticar.

– Nu, nu pot lua cartea fara sa platesc. Aici e munca a foarte multi oameni. Nu pot primi aceasta carte si nici una din carti pe gratis, fie chiar si sub forma de cadou. Deci, cat costa?

– Dati cat credeti ca puteti da pe ea, atunci.

Tanatul student se uita la ea. Scoate din buzunar toti banii pe care ii avea la el si spune:

– Va dau tot ce am acum la mine. O asemenea carte e nepretuita.

Batranul anticar se uita la el cu emotie si alege o moneda din tot teancul de bani de pe tejghea.

– O carte ca aceasta e nepretuita pt cel care o iubeste, insa nu si pentu cel care e in stare sa o vanda.

Cu lacrimi in ochii, tanarul bucuros de noua achizitie isi strange restul de bani de pe tejghea si cu cartea in mana se indreapta spre usa.

– Azi voi avea o zi superba, il voi descoperi pe Dumnezeu. O zi buna. La revedere.

– O zi buna si dumneavoastra.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s