Omagiu

 

 

 

de Florina Zamfir

 

 

 

Ma urmaresc de-o vreme, fara mila,

Imagini ale unui zeu cu ochii plansi,

Cazut si suferind in fata lumii,

Hoinar si singur printre mii de insi.

A daruit atatea din iubire,

Era modest, un geniu prea timid,

L-am inteles abia acum, cand moartea,

Trecand pe-acolo, l-a lasat dormind.

El va trai in sufletele noastre

Indiferent de vremuri sau de timp,

Unicul om care-a putut vreodata

Batjocorit, sa te iubeasca-n schimb.

Infranta de plecrarea lui din lume,

Ma rog ca ingerii sa il asculte-n cer, cantand.